martie 23

AVOCATURA NU ESTE DESPRE CINE URLĂ MAI TARE

Conştient sau nu, în contextul în care avocaţii au fost afectaţi serios, cel puţin la nivel psihic dar şi material de starea de urgenţă din perioada martie-mai 2020 şi de tot ce a urmat, s-au adunat foarte multe frustrări şi, probabil, diverse deviaţii comportamentale de care mulţi dintre noi nici nu ne dăm seama.

De anul trecut, întreaga planetă se confruntă şi cu efectele intervenţiei ruse în Ucraina dar şi cu efectele sancţiunilor impuse acesteia.

În acest context, vrem-nu vrem, am fost şi suntem chiar noi, avocaţii constănţeni, afectaţi. În special în plan psihic, având în vedere că suntem atât de aproape de război şi de Rusia.

Deşi ar părea că nu există nicio legătură între cele de mai sus şi ceea ce gândim, cred cu tărie totuşi, că toate acestea nu trebuie să ne afecteze conştiinţa cu privire votul pe care suntem chemaţi să-l acordăm sâmbătă, 25.03.2023, colegilor noştri care candidează pentru funcţia de decan sau de consilier/delegat etc.

Mai cred că ar trebui să fim reprezentaţi de un decan şi de nişte consilieri care să îndeplinească două cerinţe esenţiale dar mai ales obligatorii: să aibă o pregătire profesională deosebită şi o reputaţie neştirbită.

Ce înseamnă pregătire deosebită şi reputaţie neştirbită?

Evident că este relativ dar putem aprecia, mai ales în conştiinţă, că nu poţi să ai o pregătire profesională deosebită câtă vreme toţi colegii ştiu ce aberaţii debitezi în scris dar şi oral. La fel, când inclusiv procurorii dar mai ales judecătorii observă asta şi chiar îţi atrag atenţia în şedinţă publică despre ce debitezi, mai ai o pregătire profesională deosebită? Pregătirea profesională deosebită nu trebuie confundată cu multe dosare sau prezenţă constantă la poliţie/parchet/instanţă.

Tot în această cheie, faptul că ai pile, cunoştinţe şi relaţii, eşti combinator cunoscut de breaslă, nu înseamnă că ai o reputaţie neştirbită, dimpotrivă!

Există cel puţin un consilier actual şi candidat, veşnic consilier ca ocupaţie profesională principală, care nu îndeplineşte aceste condiţii elementare, în special cea privind pregătirea profesională deosebită.

Întrebarea esenţială pe care ar trebui să ne-o punem este dacă ne dorim să păstrăm dar mai ales să adăugăm în consiliu astfel de persoane sau vrem consilieri care sunt adevăraţi profesionişti ai dreptului, care cunosc şi folosesc corect limba română şi au coloană vertebrală?

Sâmbătă, 25.03.2023 este Adunarea Generală Ordinară dar şi Electivă, urmată de vot, la Baroul Constanţa. Îndemn toţi colegii avocaţi care îşi doresc un consiliu de profesionişti iar nu de circari, la următoarele:

în primul rând, nu lăsaţi Adunarea Generală să se transforme într-o cocină şi mai ales în loc de campanie electorală, fix în ziua votului…
votaţi-i pe cei care îi doriţi, nu vă lăsaţi manipulaţi de petarde, pancarte, slogane şi combinatori! Avocatura nu este despre cine urlă mai tare!
suntem unii dintre cei mai prezenţi şi conectaţi oameni la realitate, nu vă lăsaţi deconectaţi de la realitate şi de la valoarea adevărată a unor candidaţi!
prezentaţi-vă la vot, simplul argument că „oricum iese Filişan fără probleme” nu este suficient!

Ca şi acum patru ani, am plătit din banii mei postarea de pe facebook, tocmai în ideea de a ajunge la cât mai mulţi avocaţi, cărora doresc să le trezesc conştiinţa şi mintea ageră.

Ca şi acum patru ani, vă aduc aminte că nu am candidat şi nu candidez nicăieri pentru nicio funcţie privată sau publică.

Cred cu tărie că cea mai de preţ libertate fundamentală a individului este libertatea de conştiinţă.

Posted by Avocat Viorel Papu | no comments

martie 8

DEMAGOGIA ŞI JOCURILE DE CULISE. BUNA-CREDINŢĂ ŞI TRANSPARENŢA.

Demagogia şi jocurile de culise din „campania electorală” pentru funcţiile de conducere din Baroul Constanţa şi U.N.B.R. au ajuns la un nivel care denotă ceea ce se întâmplă de fapt în societatea noastră şi în politică. S-a ajuns la propagandă şi antipropagandă falsă, specifică formaţiunilor politice, în special celor extremiste.

Toate promisiunile electorale posibile şi imposibile, telefoane, mesaje şi articole de „presă”, activarea motivelor naţionaliste şi populiste, exact ca în politica „mare”, mulate pe fondul unei neimplicări reale în problemele concrete şi stringente ale avocaturii constănţene, îmi întăresc încă o dată convingerea că inteligenţa avocaţilor constănţeni este subestimată.

Totuşi, am convingerea că avocaţii sunt mai inteligenţi decât se crede. Nu mai puţin adevărat este că majoritatea avocaţilor constănţeni sunt dezamăgiţi de (ne)implicarea Baroului Constanţa în problemele concrete ale profesiei. Pe cei mai mulţi nu îi mai interesează cine candidează, pentru că, exact ca-n politică, până la urmă „toţi sunt la fel”. Şi la urmă ies tot ei! Exact ca în politică, pentru că în realitate despre asta vorbim – despre politică – votul este esenţial. Nu votezi, nu contezi! Absenţa de la vot, votul dezinteresat, votul interesat pentru avantaje închipuite sau neînchipuite, toate acestea produc conducătorii pe care nu îi vrem dar pe care îi avem.

Niciunul dintre candidaţii pentru funcţia de decan al Baroului Constanţa nu satisface exigenţele profesionale pe care conştiinţa mi le dictează. Cu toate acestea, voi vota pe 30 martie 2019. Voi căuta în candidaţi buna-credinţă, echilibrul, transparenţa, integritatea, profesionalismul, dăruirea reală pentru cauzele avocaturii şi curajul.

Astfel, îndemnul meu direct către toţi colegii din Baroul Constanţa este ca în data de 30 martie 2019 să se prezinte la Adunarea Electivă a Baroului Constanţa şi să îşi exercite dreptul de vot, în baza inteligenţei care îi caracterizează, pornind de la informaţiile pe care ei înşişi le cunosc, exact aşa cum le dictează conştiinţa. Nu-mi permit să sugerez sau să îndemn la votarea unui anumit candidat, deoarece cred cu tărie în liberul arbitru al individului în general şi al avocatului în special.

Fac acest apel la vot deoarece încă îmi pasă de profesia asta, aşa cum mi-a păsat şi nu mi-a fost teamă să o arăt în publicul larg în 2009, 2011 sau 2012. Mi-a mai păsat de problemele colegilor avocaţi şi prin oferirea dezinteresată de sfaturi în materia taxei auto, prin crearea dezinteresată în anul 2010 a grupului de facebook „Baroul Constanţa” (părăsit ulterior de două ori) sau prin însuşirea şi semnarea sesizării împotriva judecătorului Bogdan Dumitru (preşedintele secţiei penale a Judecătoriei Constanţa) din cauza derapajelor publice pe care acestea le-a avut faţă de profesia de avocat, anterior dezvăluirii atitudinii acestuia în mediul online.

Nu am candidat şi nu candidez nicăieri la nicio funcţie privată sau publică. Nici în 2019, nici în 2020. Nu am fost niciodată membru al unui partid politic şi nu mă voi înrola în vreunul. Nu sunt comunist, nu sunt securist, nu sunt nazist. Cred cu tărie că cea mai de preţ libertate fundamentală a individului este libertatea de conştiinţă.

Postarea pe facebook este plătită de mine, tocmai în ideea de a ajunge la cât mai mulţi avocaţi, cărora doresc să le trezesc conştiinţa şi mintea ageră.

UPDATE: exercitarea efectivă a dreptului de vot se va putea face sâmbătă, 30.03.2019, cel mai probabil după ora 13:00, în sediul Baroului Constanţa.

Posted by Avocat Viorel Papu | no comments

noiembrie 8

CURTEA DE APEL CONSTANŢA DISPUNE RESTITUIREA TIMBRULUI DE MEDIU. SOLUŢIA ESTE DEFINITIVĂ

Luni, 07.11.2016, aflată în judecarea unei speţe în care recurenta a fost reprezentată de avocatul Viorel Papu, admiţând cererea de recurs, după ce la fond dosarul fusese pierdut iar în recurs suspendat până la soluţionarea de către CJUE a cauzei Budişan, Curtea de Apel Constanţa a dispus admiterea acţiunii iniţiale şi obligarea ANAF-ului la restituirea timbrului de mediu prelevat nelegal, precum şi la plata dobânzii legale fiscale calculată de la data plăţii şi până la restituirea efectivă precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

Ceea ce a făcut în esenţă Curtea de Apel Constanţa, a fost doar să îşi îndeplinească obligaţia de a respecta decizia pe care CJUE a proununţat-o în cauza Budişan.

ATENŢIE: astfel de acţiuni se pot admite doar pentru autovehicule înmatriculate ultima dată pe teritoriul oricărui stat membru UE (altul decât România), înainte de a fi înmatriculate în România.

Posted by Avocat Viorel Papu | no comments

octombrie 29

NOUTĂŢI IMPORTANTE ÎN MATERIA TAXEI AUTO. UPDATE: ÎNCHEIEREA DE SESIZARE A CCR

Aşa cum vă informam la sfârşitul lunii mai a acestui an, Curtea de Apel Constanţa a fost sesizată cu o acţiune în despăgubire ca urmare a caracterului neconstituţional al Art. XV din OUG nr. 8/2014. Luni, 27.10.2014, Curtea de Apel Constanţa a constatat admisibilă excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor normative amintite, a sesizat Curtea Constituţională a României şi a suspendat cauza până la soluţionarea excepţiei. La nivelul aceleiaşi curţi se conturează o practică de suspendare a cauzelor în care a fost solicitată în recurs sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la compatibilitatea timbrului de mediu cu dreptul comunitar până când aceeaşi curte de la Luxemburg va da o hotărâre în cauza Manea, ce are ca obiect sesizarea Curţii de Apel Braşov în materia taxei pentru emisiile poluante în varianta iniţială, nesuspendată. Strict din punct de vedere juridic, în ceea ce priveşte fondul problemei, soluţia de suspendare este una înţeleaptă dar din punct de vedere procedural avem rezerve raportat la temeiul legal al acesteia.

Totodată, pentru cei care încă nu au aflat, vă informăm că, la 20.10.2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins cele două sesizări ale aceleiaşi Curţi de Apel Constanţa cu privire la pronunţarea a două hotărâri preliminare care să statueze asupra caracterului necomunitar al timbrului de mediu, ca inadmisibile.

UPDATE: aici găsiţi încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale a României. Opinia judecătorului de fond a fost că excepţia de neconstituţionalitate este fondată, venind în acest sens cu argumente juridice pertinente suplimentare motivării ei de către parte.

Posted by Avocat Viorel Papu | no comments

mai 26

EXCEPŢIE DE NECONSTITUŢIONALITATE A ART. XV DIN OUG NR. 8/2014 INVOCATĂ ÎN FAŢA CURŢII DE APEL CONSTANŢA

Azi, 26.05.2014, Curtea de Apel Constanţa a fost învestită cu soluţionarea unei cereri în pretenţii bazate pe caracterul neconstituţional al Art. XV din OUG nr. 8/2014. Odată cu cererea introductivă a fost depusă şi excepţia de neconstituţionalitate a întregului articol amintit. Documentul poate fi găsit aici. Prin Art. XV din OUG nr. 8/2014 au fost eşalonate pe o perioadă de 5 ani plăţile aferente sumelor stabilite de către instanţe în materia taxei auto şi totodată au fost suspendate ”de drept” executările silite în această materie.

Posted by Avocat Viorel Papu | no comments

aprilie 16

CONFERINŢA ”ÎNŢELEGEREA ŞI APLICAREA NOULUI COD DE PROCEDURĂ CIVILĂ”, BUCUREŞTI, 12-13 APRILIE 2013: CUM A FOST

M-am întors duminică de la Bucureşti unde am participat la conferinţa ”Înţelegerea şi aplicarea Noului Cod de Procedură Civilă”, organizată de INPPA la Hotel Marriott în perioada 12-13 aprilie 2013. Un eveniment de talia acestuia a avut parte de o organizare pe măsură graţie locaţiei şi, probabil, graţie cifrei de afaceri de aproximativ 150.000 de lei a evenimentului. Înainte de a trece la o prezentare eminamente superficială, subiectivă şi lapidară a celor ce s-au discutat şi mai ales a celor ce mi-au captat atenţia, nu pot să nu remarc şi să relev faptul că nivelul discuţiilor şi al unor afirmaţii chiar ale speakerilor au avut pe alocuri un pregnant caracter ajuridic. Cu titlu exemplificativ, unii dintre speakeri au pus semn de egalitate juridică între decizia care se dă în apel de către instanţa de judecată şi decizia pe care o dă CNSC-ul, s-a afirmat că în recursul prevăzut de art. 488 din NCPC se poate cere anularea sentinţei de fond pe motiv că instanţa care a dat-o nu a avut competenţă materială (în condiţiile neinvocării acesteia la fond), s-a afirmat că avocatul care e numit curator special în condiţiile art. 58 alin. 3 NCPC nu acţionează ca un avocat în proces, ci ca un reprezentant special, deci remuneraţia acestuia se va suporta de către cel ce are interes contrar celui în favoarea căruia se instituie curatela specială. Tot cu titlu exemplificativ, unii dintre auditori au pus probleme de un nivel ce mă feresc a-l caracteriza: dacă se va abroga Legea medierii în caz de insucces al acestei proceduri, inutilitatea art. 204 alin. 2 pct. 1 din NCPC (îndreptarea greşelilor materiale din cerere) deoarece graţie noii proceduri de corespondenţă nu are cum să scape tuturor participanţilor o eroare materială şi, în fine, speţe personale cu adresarea către speakeri: ”chiar acum am un dosar pe această temă, care credeţi că e soluţia, cum trebuie introdusă cererea?”. Să trecem la prezentarea superficială, în ordinea prelegerilor la care am asistat:

VIOREL MIHAI CIOBANU – Aspecte de noutate în materia căilor de atac de reformare

– s-a renunţat la caracterul ”irevocabil” al hotărârii judecătoreşti şi a fost înlocuit cu ”definitiv” deoarece în legislaţia comunitară nu exista echivalent pentru ”irevocabil”;

– recursul devine o cale de atac cu totul excepţională;

– dacă părţile consimt expres, se poate încălca regula ”omisio medio” şi se poate face direct recurs (art. 459 alin. 2, Teza a II-a);

– declinarea de competenţă nu poate fi atacată deloc;

– când instanţa respinge cererea ca inadmisibilă ca nefiind de competenţa instanţelor de judecată (din România), singura cale de atac este cea a recursului (art. 132 alin. 4). S-a criticat pe bună dreptate soluţia unor instanţe care după desesizare au trimis cauza direct instanţelor arbitrale sau instanţelor comunitare;

– se poate face contestaţie în anulare şi revizuire împotriva hotărârii de strămutare;

– nu se poate ataca încheierea prin care se sesizează ÎCCJ pentru rezolvarea unei probleme de drept;

– se poate ataca cu apel/recurs pe cale separată încheierea prin care s-a respins ca inadmisibilă cerere de intervenţie voluntară, de arătare a titularului dreptului etc;

– nu se mai poate completa cererea de apel la prima zi de judecată a apelului;

– instanţele care pronunţă hotărâri judecătoreşti sunt obligate să precizeze în cuprinsul acesteia şi instanţa ierarhic superioară la care se judecă cererea de apel/recurs;

– răspunsul la întâmpinare nu se mai comunică intimatului;

– dacă cererea de apel nu se motivează în termen, aceasta nu este anulată ci se judecă fondul cu probele aferente acestuia, cele deja administrate;

– s-a introdus un nou motiv de recurs: încălcarea autorităţii de lucru judecat (art. 488 pct. 7);

– în recurs, hotărârea nu va mai fi niciodată modificată, fostul art. 304¹ nu mai are echivalent în NCPC;

– dacă hotărârea se casează în recurs, instanţa se pronunţă din oficiu şi asupra actelor de executare efectuate precum şi asupra măsurilor asigurătorii.

GABRIEL BOROI – Elemente de noutate în privinţa participanţilor la procesul civil

– sfera incompatibilităţilor s-a lărgit considerabil;

– nu se poate judeca cererea de revizuire/contestaţia în anulare de către judecătorul care a dat hotărârea supusă căii extraordinare de atac;

– mediatorul care a asistat părţile la mediere nu poate participa ulterior la proces;

– formularea cererii de recuzare nu suspendă decât pronunţarea hotărârii;

– la judecarea cererii de recuzare pot fi ascultate şi părţile doar dacă judecătorul apreciază în acest sens;

– hotărârea prin care se respinge cererea de recuzare trebuie ar trebui să fie comunicată deşi nu se prevede expres;

– pot sta în judecată orice fel de entităţi fără personalitate juridică dacă sunt constituite conform legii;

– s-a instituit curatela specială pentru cei ce nu pot sta personal în judecată din diferite motive, inclusiv în favoarea celor care sunt citaţi prin publicitate;

– dacă instanţa apreciază că procesul nu poate fi judecat decât şi cu participarea unor alte persoane iar părţile nu înţeleg să le introducă în proces, aceasta va respinge cererile dar nu pe fond (art. 78 alin. 2);

– instanţa este obligată să hotărască în principiu cu privire la orice alte persoane chemate în judecată.

ION DELEANU – Improprietăţi probabile în prevederile art. 5 din Noul Cod de Procedură Civilă

– s-a făcut critica întrebuinţării unor termeni prea vagi în NCPC;

– CEDO şi CJUE, spre deosebire de instanţele naţionale, se îndreaptă de la bun început spre satisfacerea dreptului cetăţeanului;

– pornind de la art. 5 alin. 4 care prevede judecata şi în echitate, văzând şi art. 613 alin. 3 lit. b) teza finală se poate judeca de către instanţele judecătoreşti exclusiv în echitate, aspect de neconceput;

– se poate atrage răspunderea disciplinară, civilă, penală a judecătorilor care încalcă prevederile art. 5;

– acţiunile judiciare de tipul class action încalcă prevederile art. 5 deoarece produc efecte generale (intervenţie Traian Briciu).

VALENTIN MITEA – Despre timp şi durată în Noul Cod de Procedură Civilă

– în calitatea sa de judecător, domnul Valentin Mitea a pus accentul pe ideea că lucrăm cu toţii (judecători, avocaţi, consilieri juridici etc.) pentru părţile din dosar;

– la prima zi de judecată, ascultând părţile, judecătorul stabileşte durata procesului, nu există sancţiune pentru nerespectarea duratei;

– se poate face contestaţie privind tergiversarea procesului dar efectele admiterii acesteia nu sunt de mare vigoare (art. 522);

– se poate face această contestaţie şi pentru motivarea hotărârii în termenul stabilit iniţial de către instanţă;

– se înăspreşte regimul amânării cauzei pentru lipsă de apărare dar nu se limitează numărul amânărilor la una singură.

BOGDAN DUMIRACHE – Imunitatea debitorului, impediment la executare

– în general se bucură de această imunitate Statul Român prin toate desmembrămintele sale;

– s-a ridicat problema titlului executoriu-hotărâre judecătorească în contradictoriu cu comisiile de fond funciar, consilii locale ş.a.m.d. care este foarte greu de pus în executare silită sens în care judecătorii trebuie să încuviinţeze executarea silită raportat la unitatea administrativ teritorială aferentă acestora;

– s-a sugerat voalat că OG 22/2002 ar fi abrogată de către art. 83 lit. k) din Legea nr. 76/2012 (LPA NCPC).

LIVIU ZIDARU – Aspecte de noutate privind competenţa materială a instanţelor judecătoreşti

– în materie de divorţ părţile pot alege orice instanţă competentă material din România dacă nu sunt îndeplinite condiţiile de domiciliu ale părţilor (art. 914);

– în materie de succesiuni multiple, este competentă teritorial instanţa de la ultimul domiciliu al oricărui de cujus;

– în materia dreptului consumului există competenţe speciale alternative dar şi exclusive: instanţa de la domiciliul consumatorului poate fi competentă în acţiunile intentate de consumator (art. 113 pct. 8) dar este exclusiv competentă (ca regulă de la care se poate deroga) atunci când se formulează cereri împotriva unui consumator (art. 121);

– prorogarea de competenţă prevăzută de art. 123 se aplică şi proceselor în care există competenţe speciale, stabilite prin alte acte normative;

– se reglementează competenţa specializată în cadrul aceleiaşi instanţe (art. 136).

CLAUDIU DINU – Procedura ordonanţei de plată şi procedura evacuării din imobilele folosite sau ocupate fără drept

– ordonanţa de plată este o procedură 100 % contencioasă;

– Legea 72/2013 nu afectează aspectele procedurale ale ordonanţei de plată;

– s-a opinat că prin art. 1.014 şi 1.016 alin. 2 care reglementează procedura prealabilă a comunicării unei somaţii către debitor, se apără un interes privat, cel al debitorului, prin urmare nu se poate invoca această lipsă a somaţiei din oficiu de către instanţă argumentându-se suplimentar şi cu art. 193 alin. 2.

TRAIAN CORNEL BRICIU – Clarificări cu privire la unele aspecte privind judecata în primă instanţă, în Noul Cod de Procedură Civilă.

– procedura regularizării cererii de chemare în judecată se aplică şi procedurilor vechi reglementate anterior NCPC şi celor care vor fi reglementate ulterior NCPC cu excepţia cazului în care nu există dispoziţii speciale derogatorii de la această procedură (de exemplu cererile cu valoare redusă);

– anularea cererii de chemare în judecată pentru neregularizare se face în camera de consiliu fără să se prevadă expres citarea părţilor dar cererea de reexaminare ca urmare a anulării se judecă cu citarea părţilor;

– curatorul special de la art. 58 va fi plătit de partea care cere citarea prin publicitate (de exemplu);

– conexitatea nu mai presupune ca ambele/toate dosarele să fie pe rolul unei instanţe de acelaşi grad ci să fie în primă instanţă (s-a făcut precizarea că profesorul Gabriel Boroi apreciază că se impune să fie de acelaşi grad deşi nu se prevede expres această condiţie).

Posted by Avocat Viorel Papu | no comments

aprilie 7

SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE MIHAIL STĂNESCU-SAS, PREŞEDINTELE JUDECĂTORIEI CONSTANŢA

Domnule Preşedinte,

Vă adresez această scrisoare în urma regăsirii de sine ca profesionist într-un text din Statutul profesiei de avocat (HUNBR nr. 63/2011), text din care rezultă obligaţia mea de a stărui prin orice mijloace legale pentru realizarea liberului acces la justiţie şi pentru un proces echitabil. Am avut curiozitatea care se datorează fie vârstei fie profesiei sau amândurora să cercetez această obligaţie şi în Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti – ROI (HCSM nr. 387/2005). Am regăsit-o, sub o altă exprimare, în primul articol din ROI. Ca să vezi, suntem obligaţi să fim la fel! Vă apreciez mintea sclipitoare şi soluţiile pe care le daţi problemelor juridice supuse gândului şi puterii dumneavoastră dar şi bunul simţ de care mereu daţi dovadă. Nu pot însă să vă apreciez în calitatea dumneavoastră de preşedinte (manager) al Judecătoriei Constanţa. Ceea ce se tot întâmplă sau nu se întâmplă de ani buni, sub alte conduceri şi în special sub a dumneavoastră, dar mai ales ultimele măsuri instituite imediat după 1 aprilie 2012, sunt în contra principiilor care obligă atât judecătorii şi auxiliarii acestora cât şi avocaţii la o conduită demnă de înfăptuirea efectivă şi eficientă a justiţiei. Nu vreau să plâng pe umărul dumneavoastră. L-aş prefera drept sprijin în înfăptuirea justiţiei însă mă tem că se află prea departe. Faptul că s-a ajuns în situaţia în care completul c22, în ziua de 03.04.2012, să fie nevoit să ţină şedinţa publică de judecată de peste 50 de dosare într-o încăpere de maximum 8 metri pătraţi (sala 5, folosită rar pentru măsuri preventive) cu avocaţii şi justiţiabilii aşteptând pe un hol îngust de 1 metru pentru a intra câte 10 dosare în sală, este cel puţin degradant pentru justiţia pe care o gestionaţi. Faptul că după 1 aprilie 2012 s-a interzis accesul avocaţilor la birourile grefierilor, faptul că nu se mai permite avocaţilor şi consilierilor juridici accesul la arhivele penală şi civilă ale instanţei pe care o patronaţi (aceştia fiind nevoiţi să studieze dosarele într-un hol), faptul că există un sistem de acces la informaţii/acte prin sistemul comunist ”telefonul fără fir” din cauza amplasării unui amploiat care preia ”doleanţa” din holul de mai sus şi o transmite către arhiva solicitată, faptul că numai experţii nu şi avocaţii sau consilierii juridici au acces direct la dosarele arhivei fără mijlocirea realizată de amploiat, faptul că aţi permis depozitarea de dosare în toaleta de pe holul dintre cele două arhive, nu poate decât să nu miroasă a bine şi mai ales să nu miroasă a justiţie, a liber acces la aceasta, a proces echitabil. Nici cazul de la Judecătoria Mangalia şi nici discuţiile care s-au purtat cu ocazia Adunării Generale a Avocaţilor din Baroul Constanţa, din 24.03.2012, nu îndreptăţesc asemenea măsuri ”revoluţionare”. Vă aduc aminte că potrivit art. 16 alin. (1) lit. e) şi 45 din ROI, dumneavoastră sunteţi persoana care coordonează, cea care şi controlează activitatea personalului auxiliar de specialitate din cadrul Judecătoriei Constanţa, sens în care vă solicit să adoptaţi următoarele măsuri imediate, asupra cărora aveţi competenţa directă:

– stabilirea în sarcina arhivelor, registraturii şi a biroului ”persoane juridice” a unui program de minim două ore pe zi de lucru destinat exclusiv avocaţilor, consilierilor juridici şi experţilor;

– asigurarea accesului direct al avocaţilor, consilierilor juridici şi al experţilor la dosare, la grefieri, la birourile de executări civile şi penale precum şi în orice compartimente în care îşi justifică interesul;

– încuviinţarea folosirii de către avocaţi, consilieri juridici şi experţi de aparate de tip scanner de mână, telefoane mobile cu cameră digitală etc. exclusiv pentru fotocopierea documentelor din dosare, în baza unei cereri scrise adresate în acest sens;

– mutarea de urgenţă a dosarelor depozitate în toaletă într-un spaţiu mult mai bine igienizat;

– valorificarea celor trei spaţii (în care în prezent fie nu există nimic fie zac cartoane imense şi neînţelese) din holul clădirii Judecătoriei Constanţa, prin închiriere/cedare a folosinţei în mod gratuit către Primăria Constanţa pentru achitarea taxelor judiciare de timbru, către Poşta Română pentru achiziţionarea de timbre judiciare şi către orice persoană privată interesată şi care achită mai mult pentru asigurarea de servicii de fotocopiere contracost exclusiv a filelor din dosare şi a altor documente care sunt în administrarea Judecătoriei Constanţa;

– înfiinţarea unui birou exclusiv de informare şi relaţii publice, conform art. 37 alin. (2) din ROI;

– demararea procedurilor pentru înfiinţarea unui sediu secundar al Judecătoriei Constanţa, faţă de nivelul foarte ridicat de încărcare, conform art. 2 alin. (5) din ROI;

– solicitarea suplimentării posturilor de grefieri/organizarea de concursuri prin care să se ocupe posturile vacante;

– în fine, deşi nu intră în sfera atribuţiilor dumneavoastră, v-aş solicita şi să insistaţi pe lângă colegii dumneavoastră pentru a-şi respecta obligaţiile prevăzute de art. 5 alin. (2) lit. d) şi e) din ROI, în sensul de a nu mai manifesta dispreţ, de a nu mai urla şi de a nu mai jigni pe niciun participant la judecată, în special pe avocaţi;

– poate, cu ocazia Sărbătorilor de Paşti, veţi face demersuri pe lângă colegii dumneavoastră pentru a-şi îndrepta şi practica defectuoasă mai ales pentru ei, dar şi pentru ceilalţi profesionişti, aceea de a apela toate dosarele la ordine (chiar şi cu martori), umilind astfel avocaţii şi consilierii juridici prezenţi în sală, persoane care de multe ori sunt mai bine pregătiţi şi cunosc dosarele mult mai bine decât cei ce prezidează.

Nu aş vrea să credeţi că solicitările din această scrisoare sunt o erijare în manifestarea de iniţiativă pe care sunteţi obligat să o aveţi conform art. 19 alin. (1) din Codul deontologic al magistraţilor (HCSM nr. 382/2005); sunt doar solicitări cu care probabil vă veţi confrunta din ce în ce mai des, zi de zi, până când le veţi pune în practică, toate acestea spre aducerea în prim plan a bunei administrări a justiţiei pe care o păstoriţi, întru liber acces la ea şi pentru echitate.

Vă mulţumesc pentru timpul acordat!

P.S. Nu m-am documentat cu privire la condiţiile în care preşedintele judecătoriei îşi dă demisia, cred că este ceva pur şi simplu, dar nici nu cred că voi simţi nevoia să o fac.

Cu simpatie,

Viorel Papu, FUNDAŢIA EUROPROF

Posted by Avocat Viorel Papu | 2 comments

februarie 16

2.212.009 CAMERE ASCUNSE

Am aflat târziu despre intrarea în vigoare a Legii nr. 221/2009, prin octombrie 2009. Am citit-o atent, mi s-a părut plină de lacune procedurale şi de fond, însă am crezut în esenţa ei şi am fost foarte mirat că statul român comunist încă, a fost în stare să emită un asemenea act normativ. Zecile de acţiuni le-am depus la fel de târziu, în primele zile ale anului 2010, studiind bine practica judiciară în materie de daune morale precum şi actele normative în vigoare la momentul luării măsurilor de persecuţie politică. Au venit primele termene de judecată când am asistat consecutiv la două şedinţe de judecată la Tribunalul Constanţa unde s-au administrat probe testimoniale în alte dosare. Am adormit foarte greu în acele nopţi şi da, am plâns. Tatăl meu îmi spunea că atunci când a fost deportat alături de familie din Mangalia în Manasia, în 1952, fiind în copil, în vârstă de 7 ani, era obligat de miliţie să se roage la Stalin, fiind prins că spunea o rugăciune către Dumnezeu. Pentru că prima dată s-a împotrivit a fost bătut cu bestialitate încât ochiul său drept a avut mari probleme de dezvoltare şi nu a mai văzut mai deloc cu acest ochi. Unele din dosarele promovate de mine au fost despre persoane din trenul morţii sau despre persoane care au ieşit din puşcăriile comuniste cu degete lipsă la mâini. ”Vestitul” raport Tismăneanu, pentru care ”ne înclinăm” în faţa statului comunist român ne spune mai multe despre persecuţia politică. Urmare a aplicării legii, Tribunalul Constanţa a acordat despăgubiri morale pentru persecutaţii politic în cuantum de 10.000 până la 700.000 euro. În martie 2010, în subsolul DGFP Constanţa – parafrazându-l pe maestrul Ionel Haşotti – s-a născut excepţia de neconstituţionalitate a art. 5 alin. 1 lit. a) din Legea 221/2009, faţă de faptul că sumele pe care instanţele erau îndrituite ba chiar obligate să le acorde cu titlu de despăgubiri pentru cei persecutaţi politic, nu fuseseră prinse în bugetul de stat. Profitând de mult blamatul tertip avocăţesc de a invoca excepţii de neconstituţionalitate, toate dosarele de acest gen de pe rolul Tribunalului Constanţa au fost suspendate. Curtea Constituţională şi de stat a statuat că articolul amintit este fatalmente neconstituţional, că despăgubirile deja acordate sunt suficiente şi că păstrarea ca şi constituţional a articolului amintit, ar crea o nedreptate. Dosarele suspendate au fost repuse pe rol iar judecătorii de fond şi de recurs, animaţi iniţial de dorinţa de a repara o pagubă şi de aplica legea, au fost acum animaţi de intra în alt rol, acela de actori de farse, sub regia statului român. Avocaţii despre care se ştie foarte bine că sunt răul justiţiei române, corupători, perverşi, escroci şi mai ales proşti, au înţeles să îndrepte acţiunile repuse pe rol, în sensul ca acestea să se judece pe dreptul comun, în afara Legii nr. 221/2009, lege moartă. Sub aceeaşi candid camera în spatele căreia stătea chiar pârâtul statul român, judecătorii au fost actori mai buni sau mai slabi în farsă şi au respins pe excepţii sau pe fond, în primă sau ultimă instanţă, acţiunile şi toate căile de atac ale reclamanţilor, huliţii persecutaţi, mama lor de burghezi!

Noi ca avocaţi, cum se ştie că suntem perverşi şi mai ales proşti în sensul că nici nu ne-am dat seama de ce s-a întâmplat de fapt, ne revenim repede după această farsă cu camera ascunsă. Însă, pentru cei care au suferit mai mult sau mai puţin, unii enorm, în urma persecuţiei politice, ce veţi face? Rog în mod public pe toţi cei care au participat direct sau indirect la această farsă cu camera ascunsă, să se privească adânc în ochi şi să încerce să nu mai creadă într-unul ”Stalin”, Tatăl Atotţiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului, văzutelor tuturor şi nevăzutelor.

Posted by Avocat Viorel Papu | no comments

mai 22

INSTANŢA DE JUDECATĂ ŞI PROTECŢIA DATELOR CU CARACTER PERSONAL.

În cele ce urmează voi relata o scurtă şi deranjantă întâmplare desprinsă din mult blamatul sistem judiciar românesc. Personal, mă simt jignit atunci când magistraţii, grefierii şi personalul auxiliar sunt batjocoriţi în mass-media de personaje cu mai multe sau mai puţine afaceri penale. Nu pot să dau frâu liber spiritului de solidaritate cu persoanele din sistemul de stat care contribuie la actul de justiţie în momentul în care acestea divulgă date cu caracter personal unor comercianţi, aceştia din urmă abordând justiţiabilii cu fel de fel de oferte specifice.

Cazul concret al subsemnatului nu are valoarea unei reguli dar nevoia de a împărtăşi această păţanie s-a născut tocmai din teama ca nu cumva divulgarea datelor cu caracter personal de către cei din sistemul de stat judiciar, să fie o regulă.

Pe scurt, am reprezentat şi asistat într-un dosar un client cu domiciliul în aceeaşi localitate în care şi subsemnatul am domiciliul şi sediul profesional. Deşi clientul, în cadrul demersului judiciar, a avut domiciliul ales la cabinetul de avocat pe care îl conduc (în strada Gheorghe Georgescu), citarea s-a făcut tot la adresa la care acesta domiciliază efectiv (în strada Vasile Vasilescu). Dosarul s-a încheiat irevocabil prin nerecurare, fiind soluţionat de către o singură instanţă, în urmă cu două luni. Totul în regulă până la acest moment. În urmă cu o săptămână, primesc un plic de la un comerciant care îşi face publicitate şi în mass-media. Plicul era destinat subsemnatului, nu cabinetului de avocat, însă adresa era cea din strada Vasile Vasilescu. Singura legătură pe care am avut-o vreodată cu strada Vasile Vasilescu a fost fix dosarul de mai sus. Plicul a ajuns la destinatar deoarece factorul poştal mă cunoaşte personal. Dincolo de aspectele ce ţin de sancţionarea contravenţională a persoanei care divulgă date cu caracter personal, problema esenţială este mentalitatea şi conduita pe care o are persoană care săvârşeşte o asemenea faptă. Nu voi face aici un proces de intenţie, dar iată că am mai descoperit un loc putred al mult blamatului sistem judiciar românesc. Totuşi, revenind la protecţia datelor cu caracter personal, nu pot să fac abstracţie de veşnica întrebare atunci când un avocat doreşte să studieze un dosar: ”aveţi delegaţie?”. N-am delegaţie, dar sunt de la firma Super Super SRL şi aş vrea să văd dosarul 1111 deoarece am o ofertă senzaţională pentru justiţiabilul Nicolae Nicolaescu.

Posted by Avocat Viorel Papu | 1 comment

martie 20

CU PRIVIRE LA NECESITATEA MODIFICĂRII ART. 57 DIN LEGEA NR. 51/1995. TRANŞAREA PROBLEMEI AVOCATURII CLANDESTINE.

În vederea tranşării problemei avocaturii clandestine trebuie acceptată şi recunoscută situaţia ambiguă existentă de lege lata, situaţie în care nu sunt consacrate legislativ elemente clare de identificare a UNBR, respectiv a Barourilor care sunt afiliate UNBR. Prin urmare, prevalându-se de această lacună legislativă, cei care practică avocatura în mod clandestin, susţin că fac parte din barouri afiliate UNBR şi că realul UNBR ar fi unul nelegal înfiinţat. În aceeaşi ordine de idei, faţă de lipsa unor elemente clare, legale, unice prin care să se identifice UNBR şi barourile afiliate acesteia, văzând ambiguitatea legislativă, de foarte multe ori magistraţii nu încep urmărirea penală sau scot de sub urmărire penală făptuitorii infracţiunii de exercitare fără drept a unei profesii, respectiv achită inculpaţii în ceea ce priveşte săvârşirea aceleiaşi fapte, deoarece fapta nu există.

Pornind de la cele mai sus evidenţiate, este de precizat că, fiind invitat la o emisiune TV, excelenţa sa, Ministrul Justiţiei, Libertăţilor şi Drepturilor Cetăţeneşti, domnul Cătălin Marian Predoiu, a dat exemplul reformării sistemului judiciar spaniol în senul eficientizării acestuia datorită înaltului grad de pregătire şi seriozitate care a fost impus avocaţilor spanioli. În această ordine de idei, se impune o reglementare clară în ceea ce priveşte UNBR şi barourile afiliate acesteia, pentru a elimina orice elemente de ambiguitate care permit avocaţilor clandestini să eludeze legea civilă sau penală.

Totodată, în aceeaşi ordine de idei a înaltului nivel de pregătire şi seriozitate a avocaţilor, Legea nr. 51/1995 trebuie să urmărească interesul general, acela al cetăţenilor, scopul acestor modificări fiind în principal acela de a crea un corp al avocaţilor care să fie constituit din adevăraţi profesionişti, în sensul satisfacerii nevoilor cetăţenilor. Mai este de precizat că majoritatea cetăţenilor iau contact cu un avocat în cadrul unor proceduri judiciare, iar înfăptuirea justiţiei având ca participanţi avocaţi clandestini poate duce la proasta înfăptuire a acesteia.

Astfel, având în vedere toate cele de mai sus, trebuie menţionate efectiv în art. 57 din Legea nr. 51/1995 elemente de identificare a UNBR, acestea fiind în principal adresa poştală şi codul fiscal, dar, în funcţie de viziunea Legiuitorului şi orice alte elemente de identificare considerate necesare, urmând ca, în măsura în care aceste elemente de identificare vor suferi modificări, pentru producerea de efecte juridice depline, aceste modificări să fie confirmate de către ministrul de resort. În măsura în care este considerat necesar, se poate institui obligaţia ministrului de resort de a accepta modificarea sau modificările; totodată, modalitatea prin care acestea sunt confirmate poate să îmbrace forma unei hotărâri de guvern sau chiar a unei legi. În ceea ce priveşte barourile afiliate UNBR, odată ce acesta are elemente clare, legale, unice de identificare, urmează ca aceasta să transmită ministrului de resort adresele poştale şi codurile fiscale ale tuturor barourilor afiliate; atât elementele de identificare iniţială a barourilor afiliate UNBR, cât şi orice alte modificări ulterioare pe care acestea le vor suferi, urmează să fie confirmate de către ministrul de resort sau în altă modalitate prezentată mai sus.

SCURTE REFERIRI TEHNICE ŞI LOGICE

Un contraargument în ceea ce priveşte utilitatea modificării art. 57 din Legea nr. 51/1995, în sensul celor arătate mai sus, ar fi faptul că un singur barou din reşedinţa de judeţ, cel adevărat, asigură asistenţa juridică obligatorie şi cea privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Însă acest argument, deşi logic, este o construcţie, o prezumţie, deci nu reprezintă o identificare clară, nemijlocită a barourilor adevărate.

Relativ la sintagma ”ministru de resort”, considerăm că aceasta este una optimă şi menită să asigure o stabilitate actului normativ, având în vedere recenta şi posibilele viitoare modificări ale denumirii Ministerului Justiţiei.

În ceea ce priveşte contraargumentul la aceste amendamente propuse, în sensul că s-ar încălca principiul neretroactivităţii legii, urmează ca aceste modificări să se producă numai pentru viitor, situaţiile juridice în care se află avocaţii clandestini şi care s-au născut înaintea modificării Legii nr. 51/1995, urmând să fie guvernate de vechile prevederi ale acesteia.

Urmează ca noul articol 57 din Legea nr. 51/1995 să aibă următoarea formă:

„Art. 57. – (1) Uniunea Naţională a Barourilor din România – U.N.B.R. este formată din toate barourile din România şi are sediul în capitala ţării, municipiul Bucureşti, Sectorul 5, Palatul de Justiţie, Splaiul Independenţei, numărul 5 şi are cod fiscal RO 4315974.

(1¹) Orice modificare a elementelor de identificare a U.N.B.R., precizate în articolul 57 alineatul 1 din prezenta Lege, pentru a produce efecte juridice depline, trebuie confirmată prin ordin al ministrului de resort.

(2) U.N.B.R. este persoană juridică de interes public, are patrimoniu şi buget proprii.

(3) Bugetul U.N.B.R. se formează din contribuţia barourilor în cote stabilite de Congresul avocaţilor. Patrimoniul U.N.B.R. poate fi folosit şi în activităţi producătoare de venituri, în condiţiile legii.

(4) Baroul de avocaţi se constituie şi funcţionează numai în cadrul U.N.B.R., potrivit prezentei legi şi statutului profesiei.

(4¹) U.N.B.R. este obligată ca, până la 31.12.2009, să transmită ministrului de resort adresa poştală a tuturor barourilor, precum şi codurile fiscale ale acestora, urmând ca aceste elemente de identificare să fie confirmate prin ordin al ministrului de resort iar în caz de schimbare a acestora, necesitatea confirmării să dăinuiască.

(5) U.N.B.R. este succesoarea de drept a Uniunii Avocaţilor din România.

(6) Folosirea fără drept a denumirilor «Barou», «Uniunea Naţională a Barourilor din România», «U.N.B.R» ori «Uniunea Avocaţilor din România» sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat de către orice persoană fizică sau persoană juridică, indiferent de obiectul activităţii desfăşurate de aceasta, precum şi folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiţii decât cele prevăzute de prezenta lege constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.”

Posted by Avocat Viorel Papu | 3 comments