martie 23

UZUCAPIUNE FĂRĂ PLATA IMPOZITULUI. PREZUMŢIA RELATIVĂ DE PROPRIETATE ÎN FAVOAREA POSESORULUI.

Speţa este cumva destul de simplă: reclamanta pe care am reprezentat-o a posedat de peste 30 de ani un teren pe care l-a folosit ca grădină de legume. În timpul posesiei a plecat la muncă în Italia dar periodic a venit în România şi s-a îngrijit de grădină, în mod direct dar şi cu ajutorul unor terţi. Pârâtul-UAT, proprietar tabular, şi-a exprimat acordul în privinţa admiterii acţiunii, abia după ce reclamanta şi-a restrâns câtimea obiectului cererii, în aşa fel încât suprafaţa uzucapată să nu se suprapună cu alte proprietăţi intabulate, aspect relevat de raportul de expertiză întocmit iniţial.

Cu toate acestea, completul de fond, prezidat de magistratul A.O.P., a respins cererea de chemare în judecată aşa cum a fost precizată reţinând în esenţă că reclamanta a fost un detentor precar, deoarece nu a achitat impozit pe teren, lipsindu-i elementul animus.

În apel, pârâtul-UAT şi-a exprimat aceeaşi poziţie de admitere a apelului şi a cererii de chemare în judecată. Apelul a fost admis de Tribunalul Constanţa – Secţia Civilă. Ce este foarte relevant în această speţă, făcând abstracţie de acordul pârâtului la acţiune, ar fi următoarele:

terenul uzucapat era proprietatea tabulară a UAT-ului, intabularea petrecându-se în timpul posesiei reclamantei;
reclamanta nu a achitat niciodată impozit pentru terenul uzucapat;
reclamanta nu a stăpânit zi de zi terenul, fiind plecată la muncă în Italia, revenind periodic în ţară;
poate cel mai important, este doar pârâtul cel care poate invoca caracterul precar al posesiei, în consonanţă cu art. 1.854 Cod Civil din 1864.

Sper să vă fie de folos această decizie!

Posted by Avocat Viorel Papu | no comments

martie 23

ACŢIUNILE CIVILE DIN DOSARELE PENALE AVÂND CA ASIGURĂTOR PE CITY SAU PE EUROINS NU SE SUSPENDĂ DIN CAUZA INSOLVENŢEI ACESTORA

Există o practică judecătorească izolată dar puternic susţinută de o întâlnire din 13-14 iunie 2016, de la Sinaia, Hotel Rina… prin care acţiunile civile din dosarele penale se suspendă de drept, din cauza stării de insolvenţă a City Insurance.

Practica aceasta este în profundă contradicţie cu codul de procedură penală, cu codul de procedură civilă, cu legea insolvenţei, cu decizia în interesul legii nr. 19/2022 dar şi cu principiile elementare de drept procesual şi material, în definitiv.

Fatalmente, practica aceasta este împotriva oamenilor care au suferit enorm în urma unor accidente rutiere. Cum doar ce mai avem un nepoţel, pe Euroins care va intra în faliment, decizia pe care o anexez, dată de Tribunalul Constanţa – Secţia Penală, ca instanţă de control judiciar, sper să fie una foarte utilă pentru toţi cei care vor întâmpina în continuare o astfel de practică, să-i spunem… diferită de RIL.

Cu privire la speţă, pe scurt, la termenul din 09.12.2022, instanţa de fond, sub prezidiul magistratului A.O.P., a pus în discuţie disjungerea şi suspendarea acţiunii civile exercitată direct în dosarul penal. Nu a menţionat în şedinţă nimic despre constituirea unui dosar nou (cel disjuns) şi nici nu a dat cuvântul în acest nou dosar disjuns, pronunţând o încheiere de disjungere dar mai ales de suspendare în dosarul iniţial, cu număr mai mic, nu în cel nou creat, dosar care se pare că ulterior a fost creat doar în ECRIS. De altfel, din acest nou dosar creat, nu s-a comunicat niciodată vreo încheiere şi nici nu există fizic…

Împotriva încheierii comunicate odată cu sentinţa din dosarul cu număr mai vechi, Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa a declarat recurs întemeiat pe dispoziţiile Codului de Procedură Civilă iar părţile civile pe care le-am reprezentat au declarat apel întemeiat pe dispoziţiile Codului de Procedură penală, având în vedere că aveam două soluţii de disjungere şi suspendare, în dosare diferite. Ulterior, părţile civile au declarat şi recurs întemeiat pe dispoziţiile Codului de Procedură Civilă în dosarul nou creat, pentru ca mai apoi să renunţe la el.

La termenul din 27.02.2023, instanţa învestită cu soluţionarea recursul parchetului a calificat calea de atac a părţilor civile ca fiind recurs iar nu apel, a primit concluzii de admitere a recursurilor din partea tuturor participanţilor la judecată şi a rămas în pronunţare.

Totuşi, cauza a fost repusă pe rol la 06.03.2023 pentru calificarea căilor de atac (a parchetului şi a părţilor civile) iar acestea au fost recalificate ca fiind contestaţii, într-un final fiind admise şi cauza trimisă spre continuarea judecăţii laturii civile, în dosarul nou creat, nu în cel în care a fost declarată calea de atac.

Soluţia Tribunalului Constanţa este una foarte interesantă strict pe procedură: cine poate recalifica apelul ca fiind recurs, este recurs sau contestaţie, e aplicabil doar codul de procedură penală sau/şi codul de procedură civilă.

Dincolo de aceste aspecte pe care vă las să le descoperiţi în decizie, pe fondul căii de atac exercitate hotărârea este în deplină consonanţă şi respectă decizia în interesul legii nr. 19/2022 dar şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României, probabil necunoscute de instanţa de fond.

Succes!

Posted by Avocat Viorel Papu | no comments

februarie 17

Această PANARAMĂ

N-am mai scris pe blog de ani buni. Căci, nu-i aşa, avem „platformele sociale”, care ne ajută să ne conectăm mai bine om cu maimuţă. S-a văzut în pandemie cât de bine ne-am conectat, ce coeziune socială s-a creat, cu ce succes am dus totul împreună, oameni şi maimuţe!

N-am mai scris demult şi pentru că toată lumea scrie, mai ales despre nimic. Despre nimic scriu şi eu de fapt aici. Despre nimicul şi nimicnicia care mă înconjoară.

În nimicnicia mea, am ajuns ieri să mă îndoiesc de RIL-uri, de logici şi concluzii ale unor profesionişti ai dreptului de cea mai înaltă valoare. De raţiunea mea juridică mă îndoiesc din ce în ce mai des şi mai puternic. Stagiara pe care o am acum a văzut numai soluţii corecte şi naturale de când a venit (inclusiv respingerea excepţiei invocate din oficiu de cea mai înaltă curte din Dobrogea) dar pe mine toate au ajuns să mă lase rece: nu mai ştiu ce e normal şi ce nu e normal, ce e pe cod, ce e pe tarla, ce e imperativ, ce e la panaramă.

Nimicnicia din care şi despre care scriu aici nici nu ştiu de unde s-o apuc. Totul a ajuns o panaramă. Necunoaşterea şi neaplicarea RIL-urilor, a HP-urilor, a deciziilor CCR, defulările cincinalilor după ani de refulări în profesii ratate, în special avocatură, arienii mucoşi, avocatura pe seminţe sau pe jde mii pentru cele mai mari aberaţii juridice duse la rang de avocatură de succes, consilierii juridici monosilabici care se joacă cu milioanele de euro ale statului şi mai ales circul marcă înregistrată CSM, toate astea sunt o panaramă.

E totuşi posibil, în definitiv, căci cu toţii suntem oameni, nu-i aşa, ca inclusiv ce se întâmplă la nivel global de la începutul lui 2020 încoace, cumva în subconştient, să creeze tulburări foarte grave din punct de vedere emoţional, cu mari consecinţe în plan cognitiv. Ai spune că emoţiile nu ar trebui să bată gândirea şi raţiunea în justiţie. Personal, nu reuşesc să găsesc o explicaţie raţional-coerentă pentru această panaramă care a ajuns justiţia, în afară de (şi asta e mai degrabă o scuză) starea naţiei în ansamblul ei şi, în particular sau nu, interferenţa puternică a subconştientului afectat emoţional, în actul de justiţie.

În fine, mă retrag în nimicnicie.

Posted by Avocat Viorel Papu | no comments

martie 12

10 ASPECTE ALE DENUNŢULUI DEPUS LA DNA PRIVIND REFUZUL ANAF DE A RESTITUI TAXA AUTO INTEGRAL

Marţi, 07.03.2017, pentru un număr de 9 clienţi însumând 11 dosare de executare silită am depus la Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Constanţa un denunţ în ceea ce priveşte refuzul/abuzul ANAF/DGRFP GALAŢI/AJFP Constanţa şi trezoreriile aferente de a face plata integrală şi de îndată a sumelor stabilite de instanţele judecătoreşti în materia taxelor auto. Particularităţile sunt:

1. Este vorba despre sentinţe definitive în materia taxei auto în mai multe variante anterioare timbrului de mediu.

2. În toate dosarele soluţia a rămas definitivă după intrarea în vigoare a art. XV din OUG nr. 8/2014.

3. Executările silite au fost demarate în 2014/2015 deşi actul normativ de la punctul 2 interzicea sau suspenda orice executare silită.

4. Contestaţiile la executare ale ANAF-ului au fost respinse definitiv (după ce majoritatea dosarelor au fost suspendate până la soluţionarea cauzelor reunite Câmpean/Ciup de către CJUE).

5. În majoritatea dosarelor de executare silită s-a validat definitiv şi poprirea sumelor şi a accesoriilor lor direct asupra Trezoreriei Constanţa/Eforie (în câteva urmează definitivarea).

6. Deşi la 30.06.2016 CJUE a stabilit prin hotărârea de la punctul 4 cât se poate de clar că nu se poate accepta eşalonarea de la punctul 2 iar de la 01.02.2017 OUG nr. 9/2013 în care era prevăzută o altă eşalonare (la cerere) este abrogată, ANAF refuză în continuare să plătească deşi este executat silit, indiferent dacă este validată definitiv poprirea sau nu. În unele dosare, mai precis cele unde a fost poprită definitiv Trezoreria Eforie, s-a făcut o plată parţial, tot în ideea de eşalonare. În continuare, ANAF face noi contestaţii, astfel ajungându-se de la un simplu dosar de executare la minim 3 procese, în unele cazuri ajungându-se şi la 5. În toate aceste dosare, ANAF este scutit de la plata taxei judiciare de timbru. Unde s-a pierdut în primă fază la fond, denunţătorii au fost obligaţi să achite această taxă

7. Denunţul vizează atât persoanele juridice (ANAF, DGRFP, AJFP) cât şi persoanele fizice care au efectuat (sau nu) acte în aceste speţe. Persoanele fizice nu au fost nominalizate.

8. Competenţa de urmărire penală este a DNA-ului, fapta fiind abuzul în serviciu în forma agravată de la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000.

9. Folosul necuvenit pe care ANAF/Statul Român îl obţine sunt sumele refuzate la restituire/plată.

10. Persoanele juridice de drept public pot şi trebuie să răspundă penal, conform art. 135 alin. (2) din Codul Penal.

În loc de concluzii, sperăm ca acesta să fie momentul în care DNA-ul să se preocupe şi de drepturile individuale, efective, concret afectate/desfiinţate de către ANAF, deoarece denunţătorii din speţă sunt „furaţi” în mod nemijlocit de către ANAF, în pofida zecilor de hotărâri judecătoreşti care s-au dat în favoarea acestora şi care obligă ANAF-ul la plata efectivă a sumelor de bani prelevate de către acesta în mod ilegal cu titlu de taxă auto.

Posted by Avocat Viorel Papu | no comments

noiembrie 8

CURTEA DE APEL CONSTANŢA DISPUNE RESTITUIREA TIMBRULUI DE MEDIU. SOLUŢIA ESTE DEFINITIVĂ

Luni, 07.11.2016, aflată în judecarea unei speţe în care recurenta a fost reprezentată de avocatul Viorel Papu, admiţând cererea de recurs, după ce la fond dosarul fusese pierdut iar în recurs suspendat până la soluţionarea de către CJUE a cauzei Budişan, Curtea de Apel Constanţa a dispus admiterea acţiunii iniţiale şi obligarea ANAF-ului la restituirea timbrului de mediu prelevat nelegal, precum şi la plata dobânzii legale fiscale calculată de la data plăţii şi până la restituirea efectivă precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

Ceea ce a făcut în esenţă Curtea de Apel Constanţa, a fost doar să îşi îndeplinească obligaţia de a respecta decizia pe care CJUE a proununţat-o în cauza Budişan.

ATENŢIE: astfel de acţiuni se pot admite doar pentru autovehicule înmatriculate ultima dată pe teritoriul oricărui stat membru UE (altul decât România), înainte de a fi înmatriculate în România.

Posted by Avocat Viorel Papu | no comments

iulie 14

CURTEA DE APEL CONSTANŢA DISPUNE ÎNMATRICULAREA FĂRĂ PLATA TAXEI AUTO (TIMBRUL DE MEDIU)

Într-o speţă, judecând recursul reclamantei, Curtea de Apel Constanţa a admis cererea de recurs şi a obligat Instituţia Prefectului – Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Constanţa la înmatricularea autoturismului în discuţie fără plata timbrului de mediu. Deşi conţine o eroare materială, soluţia este definitivă.

Este de precizat că, în sfârşit, Curtea de Apel Constanţa, după o perioadă de mai bine de 3 ani, a înţeles, a acceptat şi a aplicat în mod direct cauza Budişan c. României, în sensul că timbrul de mediu este discriminatoriu şi nu satisface cerinţele Tratatului de Funcţionare a Uniunii Europene.

Posted by Avocat Viorel Papu | no comments

iunie 30

CJUE SE OPUNE EŞALONĂRII PLĂŢII TAXEI AUTO STABILITĂ PRIN HOTĂRÂRI JUDECĂTOREŞTI (UPDATE)

Azi, 30.06.2016, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în cauzele reunite Ciup şi Câmpean, a stabilit că prevederile art. XV din OUG nr. 8/2014 contravin principiilor cooperării loiale, echivalenţei şi efectivităţii stabilite de dreptul Uniunii Europene. Prin art. XV din OUG nr. 8/2014 s-a dispus eşalonarea pe o durată de 5 ani a plăţii tuturor taxelor auto la care ANAF-ul a fost obligat prin hotărâri judecătoreşti şi suspendarea de drept a oricărei executări silite a unor astfel de hotărâri.

Particularităţile celor două decizii date azi de CJUE sunt:
– preşedintele completului de judecată a fost doamna judecător Camelia Toader;
– doamna Silvia Ciup sesizase şi Curtea Constituţională a României în privinţa neconstituţionalităţii articolului indicat, în special în privinţa dreptului naţional din Constituţie, nu numai a celui comunitar din Constituţie, însă i-a fost respinsă excepţia neconstituţionalităţii;
– se creează un conflict jurisprudenţial cu iz comunitar între CCR şi CJUE.

Particularităţile judiciare sunt:
– instanţele naţionale, care în ultimii doi-trei ani au uitat că sunt primele instanţe comunitare, vor fi obligate să aplice aceste decizii CJUE, cu toate că deciziile CEDO aplicabile acestei situaţii nu le convinseseră pe unele;
– executările silite începute vor putea continua nestingherit sau vor putea fi începute noi executări;
– regretabil, spre deosebire de CCR în decizia Ciup, CJUE în decizia Ciup a înţeles să apere inclusiv justiţia română şi să redea vigoarea hotărârilor judecătoreşti de care înşişi unii judecători s-au lepădat.

UPDATE: Tribunalul Constanţa s-a conformat deciziei date de CJUE şi ieri, 15.09.2016, în două cauze, în judecarea cererilor de apel ale creditorilor-contribuabili, admiţând apelurile, a validat poprirea terţului Trezoreria Constanţa pentru întreaga sumă (actualizată) datorată cu titlu de „taxă auto” şi cheltuieli. În consecinţă, Trezoreria este obligată prin hotărâre definitivă să plătească sumele totale creditorilor.

Posted by Avocat Viorel Papu | no comments

mai 30

(UPDATE – SOLUŢIA ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE ÎN PROBLEMA TERENURILOR „DE LA AGIGEA”) TRIBUNALUL CONSTANŢA SESIZEAZĂ ÎCCJ PENTRU PRONUNŢAREA UNEI HP ÎN MATERIA FONDULUI FUNCIAR

UPDATE, 08.11.2016: prin Decizia nr. 39/2016, dată în dezlegarea unor chestiuni de drept, ÎCCJ a decis că „în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 21 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, condiţia de stabilire a domiciliului în localitatea în care se atribuie terenul poate fi îndeplinită ulterior emiterii titlului de proprietate, neîndeplinirea acesteia atrăgând sancţiunea specifică prevăzută de dispoziţiile art. 49 din aceeaşi lege”.

Ce trebuie reţinut din această dezlegare de drept sunt următoarele:

– toate procesele intentate de primarul Cîrjaliu Cristian-Maricel împotriva persoanelor care nu şi-au stabilit domiciliul în raza teritorială a comunei Agigea ulterior dobândirii dreptului de proprietate vor fi pierdute de acesta;

– urmare a celor două memorii formulate de Viorel Papu – Cabinet de Avocat, Tribunalul Constanţa a admis sesizările de trimitere a problemei de drept la ÎCCJ, în contextul în care marea parte a judecătorilor Tribunalului constatau nulitatea absolută a titlului de proprietate ca urmare a neîndeplinirii condiţiei stabilirii domiciliului în raza comunei Agigea şi astfel, oamenii pierdeau definitiv drepul de proprietate;

– astfel, datorită celor două memorii, dezlegarea de drept devine obligatorie în toate celelalte zeci de dosare aflate în stadiul procesual fond ori apel;

– este foarte important ca pârâţii să îşi angajeze avocat, deoarece există remedii la acţiunile promovate de Cîrjaliu Cristian-Maricel.

– decizia de mai sus se va aplica şi oricăror alte procese pe aceeaşi temă intentate oriunde în România.

UPDATE, 25.10.2016: raportul magistratului asistent, aferent hotărârii prealabile care va fi dată în 07.11.2016 de către ÎCCJ, este în sensul celor susţinute de noi, anume că în speţă este vorba despre o condiţie rezolutorie legală iar nu despre nulitate absolută. Raportul îl găsiţi aici.

POSTAREA INIŢIALĂ, 30.05.2016:
Ca urmare a memoriului intimatului-pârât persoană fizică, Tribunalul Constanţa, în şedinţa completului Apel Civil 4 din 26.05.2015, a apreciat că se impune sesizarea ÎCCJ în privinţa următoarei chestiuni de drept: care este sancţiunea civilă care intervine în cazul în care persoana în favoarea căreia s-a constituit dreptul de proprietate în baza actualului art. 21 din Legea 18/1991, nu îşi stabileşte ulterior domiciliul în raza teritorială a localităţii unde a primit terenul – nulitatea absolută sau împlinirea condiţiei rezolutorii legale?

Necesitatea adresării acestei întrebări către ÎCCJ vine din practica neunitară de la nivelul Secţiei I Civile a Tribunalului Constanţa în această privinţă, în contextul existenţei a unui calup de câteva zeci de dosare în care reclamantul Primarul Comunei Agigea a solicitat constatarea nulităţii absolute a mai multor titluri de proprietate deoarece proprietarii nu şi-au stabilit domiciliul în comuna Agigea ulterior emiterii titlului. În majoritatea cazurilor, acţiunea este depusă la mai bine de 20 de ani de la emiterea titlului de proprietate. În contextul practicii neunitare, există deja câteva soluţii în care unele persoane fizice au pierdut definitiv dreptul de proprietate iar altele au rămas în continuare cu acesta neatins, speţele fiind identice din punct de vedere juridic. Totodată, este de precizat că la nivelul Judecătoriei Constanţa, toate cererile de acest tip ale Primarului Comunei Agigea au fost respinse ca nefondate.

Incidentă în acest context este şi Decizia nr. 202/2005 a Curţii Constituţionale a României care, prin respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 49 alin. (2) din Legea 18/1991, a clarificat caracterul sancţiunii care intervine în cazul în care cel în favoarea căruia s-a constituit dreptul de proprietate, nu şi-a stabilit ulterior domiciliul acolo unde a primit terenul, în sensul că este vorba despre împlinirea condiţiei rezolutorii legale.

Totuşi, decizia CCR este dată într-un alt context şi este una de respingere, nu de admitere. Cu toate acestea, este un solid punct de reper pentru ÎCCJ.

Posted by Avocat Viorel Papu | no comments

aprilie 14

CJUE DECLARĂ CA FIIND DISCRIMINATORIE LEGEA NR. 9/2012 ÎN VARIANTA NESUSPENDATĂ (TAXA PENTRU EMISIILE POLUANTE)

Azi, 14.04.2015, soluţionând cauza Manea, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a statuat că este comunitară prelevarea unei taxe speciale aplicată cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate în România asupra unui autovehicul, taxă aplicată atât autovehiculelor de ocazie din afara României cât şi celor de ocazie de pe teritoriul României pentru care nu s-a plătit vreuna din variantele vechi ale acestei taxe. Practic, CJUE reia ideea că statele membre sunt libere să îşi stabilească propriile reglementări fiscale câtă vreme acestea nu contravin dispoziţiilor comunitare.

Mai important este că, în egală măsură, CJUE a statuat că este necomunitară dispoziţia naţională prin care în contextul reglementării de mai sus, autovehiculele de ocazie de pe teritoriul României pentru care s-a achitat vreuna din variantele vechi ale taxei, sunt scutite la plata taxei noi.

Este, în esenţă, ceea ce s-a tot susţinut de către reclamanţi în acţiunile în justiţia română. Este, cu siguranţă, soluţia care se va da şi în problema timbrului de mediu care, sub aspect juridic, este identică.

A se lectura în special paragrafele 48 şi 50.

Colegilor judecători şi avocaţi le dorim succes, putere de muncă şi viziune europeană!

Posted by Avocat Viorel Papu | no comments

noiembrie 28

CURTEA DE APEL CONSTANŢA SESIZEAZĂ CJUE ÎN PRIVINŢA TIMBRULUI DE MEDIU

Aşa cum v-am ţinut la curent până în prezent, vă informăm că într-un dosar, Curtea de Apel Constanţa a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în privinţa timbrului de mediu. În concret, Curtea de la Constanţa va adresa următoarea întrebare Curţii de la Luxemburg: ”Se opune art. 110 din TFUE la stabilirea conform art. 4 lit. a din OUG nr. 9/2013 a obligaţiei de a plăti timbrul de mediu pentru autovehiculele de ocazie provenite din spaţiul comunitar cu ocazia înscrierii în evidenţele autorităţii competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România şi atribuirea unui certificat de înmatriculare şi a numărului de înmatriculare?” Mai pe înţelesul tuturor, se întreabă dacă este compatibilă cu legislaţia europeană instituirea unei taxe speciale auto la momentul introducerii în parcul auto naţional al României a unui autovehicul înmatriculat anterior pe teritoriul oricărui alt stat membru al Uniunii Europene.

Reamintim că, potrivit art. 267 din Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene, sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în această privinţă este obligatorie deoarece solicitarea a fost formulată în recurs şi are o legătură indisolubilă cu fondul cauzei.

Totodată, vă informăm că la nivelul Curţii de Apel Constanţa se află mai multe dosare în pronunţare asupra aceleiaşi probleme de drept: sesizarea CJUE în privinţa timbrului de mediu.

Posted by Avocat Viorel Papu | no comments

OLDER OLDER 1 2 3 4